Grisonul

Chiar si pentru o mustelida, este lung si sinuos, cu un cap subtire, ascutit, si gat flexibil; cu toate acestea, coada este relativ scurta. Coloritul este complet cenusiu, cu exceptia unei dungi albe in forma de U de pe frunte, care trece chiar pe deasupra fiecarui ochi si fiecarei urechi, ingustandu'se spre umeri. De asemenea, are si pete de culoare neagra dedesubt, pe bot, gat, piept si labele din fata.
Grisonul traieste singur sau in perechi mascul-femela, este un alergator, inotator si catarator agil si se hraneste cu diverse animale mici si fructe. Printre sunetele pe care le scoate se numara pufnituri, mormaituri, tipete si latraturi.

Pietrarul

Acest jder s'a adaptat la asezarile omenesti si vaneaza in jurul fermelor si al altor cladiri animale mici. De asemenea, scormoneste in gunoaie si se hraneste cu fructe. Are corp relativ scurt(pentru un jder), picioare lungi si cap lat, in forma de pana. Blana sa este maro, cu un gat cu "papion" mai deschis la culoare. De obicei solitar, isi face vizuina intr'o fisura in stanca, intr'o scorbura sau intr'o veche vizuina de rozatoare.Teritoriul de pana la 80 ha este marcat cu excremente. In apropierea oraselor, poate cuibari intr'un acaret si poate fi mai putin teritorial, cautand hrana impreuna cu alti semeni. Ca in cazul multor mustelide, exista o perioada de implantare intarziata dupa imperechere, urmata de gestatia de 3o de zile. Sunt nascuti in medie 3-4 pui.

Imi pare rau ca nu gasesc poze cu el:$.

Ratonul mancator de crabi

Denumit si mapache sau osito lavador, acest raton are blana scurta, aspra.  Noaptea cauta pe marginea torentelor, mlastinilor, lacurilor si marii, pipaind cu labele sale sensibile, cu degete agile, dupa pesti, crabi, insecte acvatice, viermi si alte prazi mici. Femela da nastere la 2-4 pui(maximum 6) dupa o perioada de gestatie de 60-73 zile, intr'o vizuina inauntrul unui copac gaunos, captusita cu frunze uscate si iarba. Masculul nu ia parte la ingrijire puilor, care devin independenti la varsta de 8 luni.


Nota!: Nu pot sa gasesc o poza a acestui raton asa ca voi pune poza unui raton inrudit....Poate fi chiar ratonul despre care e vorba aici. Nu ma prea pricep:


Imi pare rau.!

Ursul tibetan

Asemanator ursului negru american ca infatisare si obiceiuri, ursul tibetan isi poate petrece pana la jumatate din viata in copaci. Se hraneste in principal cu ghinde, jir si alte nuci, fructe precum ciresele, lastari si frunze de bambus, ierburi, larve si insecte precum furnicile. Acolo unde habitatul sau natural a fost transformat in terenuri  agricole si a devenit fragmentat, acest urs poate da iama prin recoltele de porumb si alte cereale si, ocazional, face victime omenesti. La opt luni dupa imperechere, femela fata in barlogul ei de iarna 1-3 pui (de obicei 2). Ursul tibetan este vanat pentru diverse organe(in special pentru vezica biliara), folosite in bucataria asiatica si la leacurile traditionale.

 Aici puteti vedea o ursoaica alaptandu'si cei 2 puisori. Ei se hranesc cu lapte fiind mamifere. Sunt niste mamifere minunate si probabil si din pacate amenintati cu disparitia. Deci fiecare pui inseamna un pas spre salvarea speciei.

Dolul

Denumita si cainele rosu asiatic, aceasta specie este larg raspandita, dar cu un areal in descrestere, si cu o populatie in declin. Traieste  in haite teritoriale, active ziua, de 5-12 membri, care au de obicei la baza o familie cu pui.Culoarea blanii este uniforma, bej sau rosu-inchis, cu coada mai inchisa la culoare si partile inferioare mai deschise; picioarele sunt relativ scurte. Prada principala sunt mamiferele copitate de dimensiuni medii, la care se adauga vietuitoare mai mici, fructe si alte plante.

Lupul cu coama

Asemanator unei vulpi rosii, dar avand picioare foarte lungi, acest lup are blana lunga, deasa, galbuie-roscata, o creasta neagra pe ceafa, o dunga neagra oe spate si botul negru. Prefera habitatele deschise, ierboase sau cu tufisuri mici, unde poate pandi prada si pericolele peste vegetatie. Femela si masculul impart un teritoriu si se imperecheaza anual, de obicei in mai sau iunie, dar altfel se asociaza rareori. Activ la apus si noaptea, lupul cu coama se hraneste variat, cu iepuri, pasari si soareci, precum si cu vietuitoare mai mici - larve si furnici - si de asemenea cu cantitati apreciabile de materii vegetale, precum fructe si bace.Se spune ca omoara animale domestice, in special pasari de curte, si prin urmare este vanat ca daunator in unele zone - cu toate acestea in alte zone este tinut ca animal de companie. Bolile constituie o alta amenintare majora. Perioada de gestatie este de 62-66 zile, iar cei 1-5 pui(in medie 2) se nasc intr'o vizuina deasupra solului, in iarba deasa sau in tufisuri. Mama ii ingrijeste singura alaptandu'i pana la 15 saptamani.

Fenecul

Cea mai mica vulpe, fenecul are urechile relativ mari si varful cozii in nuante de negru. Talpile  sale imblanite sunt adaptate la mersul pe nisipul moale, fierbinte. E predominant nocturna. Hrana acestei vulpi variaza, de la fructe si seminte la oua, termite si soparle. Lucru neobisnuit printre vulpi, se asociaza in grupuri de cate 10 indivizi, dar relatiile dintre acestia nu sunt clare. Fiecare membru sapa o vizuina de cativa metri in pamant moale. Imperecherea are loc in ianuarie-februarie, iar cei 2-5 pui raman in vizuina, aparati de femela, timp de 2 luni. Sunt pe deplin maturi la 11 luni. Vanat pentru blana sa, fenecul este, de asemenea, prins si tinut ca animal de companie.

Vulpea rosie

Activa ziua si noaptea, vulpea rosie este exceptional de raspandita si adaptabila atat ca habitat, de la tundra arctica  la centrele oraselor, cat si ca alimentatie . Isi face adapostul intr'o vizuina in pamant - o gaura de iepure largita, o fisura in stanci sau intre radacini sau un spatiu sub un 

acaret. Unitatea sociala de baza este compusa dintr'o femela ( vulpe ) si un mascul ( vulpoi ), care isi marcheaza teritoriul de 1- 10 km cu urina, excremente si miros de la glandele anale si din alte glande. Exista si grupuri cu un singur mascul si mai multe femele, dar numai femelele de rang superior se inmultesc. Imperecherea are loc iarna tarziu sau primavara devreme, cand femelele scot tipete sinistre. Gestatia dureaza 49-55 zile si sunt fatati pana la 12 pui, in medie, 4-5 in Europa si 6-8 in America de Nord. Ambii parinti si femelele "ajutoare" care nu se reproduc ingrijesc puii si'i hranesc dupa intarcare, la 6-12 saptamani.